Vigdis Finnbogadottir, prima femeie aleasă președinte în mod democratic. „Nu este suficient ca o femeie să fie inteligentă. Inteligența trebuie să aibă o coafură modernă”

În 1980, politicianul și omul de cultură islandez Vigdis Finnbogadottir, o femeie divorțată, și mamă în același timp, avea să devină prima femeie președinte din lume, aleasă în mod democratic, funcție pe care a deținut-o până în anul 1996, atingând astfel recordul de cea mai longevivă femeie șef de stat din istorie (16 ani).

Vigdís Finnbogadóttir s-a născut la 15 aprilie 1930 în Reykjavík, Islanda, într-o familie destul de bine văzută la acea vreme. Mama ei era asistentă medicală și prezida asociația națională a asistentelor medicale din Islanda, în timp ce tatăl era profesor de inginerie la Universitatea din Islanda. În 1949 a absolvit Colegiul Finnbogadóttir din Reykjavík, continuându-și studiile în străinătate – Universitățile Grenoble și Sorbona din Franța, după care Universitatea din Uppsala, în Suedia, cea din Danemarca și în final Universitatea din Islanda, unde mai târziu a devenit profesor și a predat limba franceză, teatru și istoria teatrului.

• România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram…
• Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga

Vigdís Finnbogadóttir a intrat în istorie atunci când a fost aleasă președinte al Islandei în 1980, devenind astfel prima femeie șef de stat aleasă în mod democratic din lume. A ocupat funcția de președinte timp de patru mandate consecutive, până în anul 1996, și a jucat un rol important în conturarea imaginii internaționale a Islandei în timpul mandatului său.

Între 1972 și 1980, Finnbogadóttir a fost director al Companiei de Teatru din Reykjavík (Leikfélag Reykjavíkur), implicându-se și într-o trupă de teatru experimental. În acea perioadă, a prezentat, de asemenea, lecții de franceză și programe culturale la televiziunea de stat din Islanda, o mișcare ce i-a sporit și mai mult reputația și popularitatea. Mai mult, în timpul sezonului turistic de vară, Finnbogadóttir a lucrat ca ghid și traducător pentru Biroul islandez de turism, o experiență care i-a permis să interacționeze cu vizitatorii din Islanda și să promoveze cultura și atracțiile țării.

În 1976, a devenit membră a Comitetului consultativ pentru afaceri culturale în țările nordice, ceea ce a evidențiat implicarea sa în chestiuni culturale dincolo de Islanda, urmând ca doi ani mai târziu, în 1978, să ocupe poziția de președinte al comitetului.

După ce a fost aleasă în funcția de președinte al Islandei în 1980, Vigdís Finnbogadóttir a îndeplinit patru mandate consecutive până la retragerea sa în 1996.

Președinția lui Finnbogadóttir a fost marcată de accentul pus pe promovarea culturii islandeze și pe promovarea diplomației culturale. Și-a folosit experiența în domeniul literaturii și al artelor pentru a promova literatura și cultura islandeză pe scena mondială. În plus, s-a concentrat asupra problemelor de mediu și a pledat pentru dezvoltarea durabilă, fiind foarte activă mai ales în promovarea reîmpăduririi Islandei și în lupta împotriva pierderii solului vegetal, atunci una dintre problemele grave cu care se confrunta Islanda.

După ce s-a retras de la președinție, Finnbogadóttir a continuat să se implice în organizații internaționale. Între 1997 și 2001, a fost președinta Comisiei mondiale pentru etica cunoașterii științifice și a tehnologiei a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). În acest rol, a contribuit la discuții și inițiative legate de dimensiunile etice ale progreselor științifice și ale dezvoltării tehnologice.

De asemenea, Finnbogadóttir a fost cunoscută pentru eforturile sale de promovare a diversității lingvistice, iar în 1998 a fost numită ambasador al bunăvoinței pentru limbi străine al UNESCO. Prin acest rol, ea a militat pentru conservarea și recunoașterea diferitelor limbi străine și a semnificației lor culturale.

În 1997, Finnbogadóttir a devenit președinta fondatoare a Consiliului Femeilor Lideri Mondiali, organizație ce își propune să reunească actuali și foști șefi de stat sau de guvern de sex feminin pentru a promova egalitatea de gen și conducerea femeilor.

În 1998, a fost numită președinte al Comisiei mondiale UNESCO pentru etica cunoașterii științifice și a tehnologiei. A ocupat această funcție până în 2004.

În 2000, Finnbogadóttir a fost numită ambasador al bunăvoinței Națiunilor Unite pentru combaterea rasismului și xenofobiei. În acest rol, a lucrat pentru a sensibiliza și a combate discriminarea bazată pe rasă și naționalitate.

În 2008, a fost numită ambasador mondial al teatrului la Congresul mondial al Institutului Internațional de Teatru (ITI) de la Madrid, Spania. Această recunoaștere evidențiază contribuțiile sale la teatru și sprijinul său pentru artă.

Finnbogadóttir este șefa consiliului de administrație al Centrului pentru Pace și Drepturile Omului din Oslo, o organizație axată pe promovarea păcii, democrației și drepturilor omului. De asemenea, este membră a Clubului de la Madrid, o organizație formată din foști președinți și prim-miniștri care lucrează pentru a consolida democrația la nivel mondial.

S-a căsătorit în 1954 (cu Ragnar Arinbjarnar), cei doi divorțând în 1963. Ulterior, a adoptat o fiică, devenind prima femeie singură căreia i s-a permis să adopte un copil în Islanda. Prin urmare, Vigdís a fost nu numai prima femeie aleasă șef de stat, ci și prima mamă singură aleasă șef de stat.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Vigdis-Finnbogadottir

https://www.councilwomenworldleaders.org/vigdiacutes-finnbogadoacutettir.html

https://www.forbes.com/sites/stephaniefillion/2022/11/14/the-worlds-first-elected-female-president-reflects-on-breaking-barriers-womens-rights/?sh=7aa67e7279b6

Vă mai recomandăm să citiți și:

Margaret Hamilton, prima femeie programator angajată pentru proiectul Apollo de la NASA

Harriet Quimby, prima femeie care a traversat în zbor Canalul Mânecii

Francoise Bettencourt Meyers, cea mai bogată femeie din lume și moștenitoarea L’Oréal: „Controlează-ți gândurile”

Românca Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume